În Hadersfild, ratatul Raşa (nihilist, revoltat, autodistructiv
ce a parcurs multe din stadiile răutăţii despre care a scris Pr. Nil Sorski) îl
înfruntă, într-o emisiune radiofonică, pe Scriitor (argumentându-şi oarecum
scârba faţă de toţi şi toate): „Poezia a murit.” Răspunsul acestuia: „Când a
murit? Şi unde este înropată?”
Întrebat de Zaharia Sângeorzan dacă metafora şi-a pierdut dimensiunea
metafizică, dacă poezia postmodernistă agonizează „fericită” în propria-i
retorică, Nicolae Steinhardt răspunde (la sfârşitul anilor 80): „Există mereu pentru poezie (ori şi proză) pericolul căderii în
retorică. Acel care s-a lepădat de esenţe se simte întotdeauna fericit,
fericirea lui e tâmpă, dobitoceasca linişte a omului care s-a eliberat de
întrebări, angoase şi concupiscenţa cunoaşterii. Dar, după cum v-am mai spus,
postmodernismul e încă prea tânăr pentru a putea fi judecat categoric. Desigur
însă că, pierzându-şi dimensiunea metafizică, metafora se împuţinează, sărăceşte,
se usucă. Toate formalismele duc la uscăciune şi vestejire. Iar ideile şi
conceptele, întocmai cum ne-a spus Ortega, departe de a subţia şi neutraliza
poezia, o înviorează, o aţâţă. Metaforei îi trebuie căldură, lumină, rouă, ca
şi unei plante. Seva ei nu cred că poate fi cenuşiul teoretic de care vorbea
Goethe.” Metafora („poezia însăşi”, „mit în miniatură”, „imperiul poeziei”, „mijloc
esenţial al cunoaşterii, cea mai mare putere a omului, învecinată – crede
Ortega Y Gasset – cu vrăjitoria, ca un instrument de creaţie uitat de Dumnezeu
în creaturile sale, tot aşa cum chirurgul distrat îşi uită un instrument în
trupul pacientului”) este şi după Vico – în „poezia mai nouă” – doar un
„exerciţiu retoric mai mult sau mai puţin ingenios, căruia îi va lipsi viaţa
adâncă a primelor forme”. Suntem – în aceste vremuri grăbite – nişte „moderni
confuzaţi” ce s-au „lepădat de esenţe” (metafore-cuvânt sau metafore-imagine)
şi au naufragiat pe tărâmul retoricii (sau ideologiei) „mai mult sau mai puţin
ingenioase”…Cine stă să mai caute perlele din corabia naufragiată?
