Paul Slayer Grigoriu (rocker, teolog, traducător,
scriitor) își amintește, în cartea-confesiune Cronicile vulpii. Amintiri din
liceul anilor 90 (Ed. Narator, București, 2015), de întâlnirea cu
Steinhardt. „E extraordinar Steinhardt!” – exclamă Adi, unul din „gașca” lui
Paul Slayer. Și continuă: „Dar eu, sincer, pe el nu-l văd chiar ca pe un
călugăr, rigid. E parcă prea deschis şi prea jovial.” Altul – Ciocu – spune: „Ăsta
e călugărul ortodox autentic. Călugărul ortodox adevărat nu e îmbufnat, ci
tocmai, deschis spre cultură şi rămânând în acelaşi timp în învăţătura lui
Hristos. Şi dacă eşti cu Hristos, nu ai cum să fii decât bucuros, vesel.”
Când descoperă Jurnalul fericirii, Paul Slayer își amintește: „L-am
citit cu zâmbetul pe buze şi vorbind uneori în gând cu autorul. Închisoare,
bucurie, catolicism şi protestantism, Ortodoxie, Jesus Christ Superstar,
prostia e un păcat... Dintre toate lecturile de până atunci, aceasta a fost cea
mai aventuroasă şi împlinitoare. Am simţit-o lucrând în mine, şi ani de zile
după aceea am dat involuntar citate din ea, convins că sunt gândurile mele şi
numai ale mele.... Cum să citeşti cartea asta şi să nu crezi în Dumnezeu?
Apoi, cu suficienţa adolescenţei, am decretat: - Cine citeşte Jurnalul
fericirii şi apoi nu devine creştin e ori om rău, ori prost.”
