sâmbătă, 6 aprilie 2013

Marele Ecran



„Iconostasul nu numai că separă altarul de restul spaţiului, ci îndeplineşte şi o funcţie mai complexă. Orientat spre cei ce se roagă, iconostasul reprezintă parcă o carte deschisă, al cărei conţinut este zugrăvit prin imagini plastice. De-a lugul întregii slujbe, cei aflaţi în biserică văd desfăşurat înaintea lor tabloul întrupat vizual al Scripturii Legământului cel Vechi şi a celui Nou. Deasupra icoanelor „împărăteşti” se întinde registrul dedicat „prăznicarelor”. Îi succede acestuia registrul deisic, cu reprezentarea lui Hrtistos în centru aşezat pe tronul domnesc, avându-i de o parte şi de alta, stând înainte ca mijlocitori, pe Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul, precum şi pe ierarhii care urmează după aceştia. Mai sus se află registrele apostolilor, prorocilor, drepţilor veterotestamentari. Deasupra Uşilor Împărăteşti se plasează reprezentarea Cinei de Taină, iar pe voleurile lor – Bunavestire şi cei patru Evanghelişti. În acest fel, toată istoria Bisericii, în momentele sale cele mai importante, este reprezentată în iconostas şi se descoperă privirii celor ce se roagă.” (Nikolai Tarabukin, Sensul icoanei, Ed. Sophia, 2008, p. 151)  
Iconostas (detaliu) - Uşile Împărăteşti

Iconostas Mitrovica
Iconostas

Colegiul Naţional Deva
 
Iconostas

Iconostas de Andrei Rubliov
 
Iconostas Mănăstirea Afteia