La sfârșitul anilor 70 a început o perioadă fastă pentru filmul românesc, datorită unei infuzii de „intelectualizare”. A durat vreo șase ani, după care au urmat ultimii ani - palizi, cenușii - de „cinematografie socialistă”.
Spectaculos avea să fie
Casa dintre câmpuri (1979, conceput inițial pentru TV, apoi transpus pe peliculă de 35mm pentru cinematografe), cea dintâi incursiune sinceră, lipsită de cosmetizări (pe cât se putea) în lumea satului românesc colectivizat. Un film de Alexandru Tatos cu Mircea Daneliuc, Tota Vasilescu, Amza Pellea, Mircea Diaconu, Mihai Pălădescu, Corado Negreanu.
|
Tora Vasilescu & Mircea Daneliuc
în Casa dintre câmpuri |
Nicolae Mărgineanu debutează în lung-metraj (după ce realizase, în co-regie alături de Dan Pița, docudrama
Mai presus de orice) cu
Un om în loden (1979) - un film polițist inteligent construit, mult mai aproape de stilistica
Ediției speciale (Mircea Daneliuc, 1978) decât de aventurile cu Comisari. În distribuție: Victor Rebengiuc, George Constantin, Tănase Cazimir, Ovidiu-Iuliu Moldovan, Sanda Toma, Mircea Albulescu. Imaginea: Gabor Tarko.
|
Un om în loden |
Iosif Demian, după ce realizase în co-regie cu Andrei Blaier
Urgia (1978), debutează în lung-metraj cu
O lacrimă de fată (1980), o investigație plină de prospețime în lumea satului românesc. Figuri pitorești, majoritatea nefotogenice, dau viață acestui fals reportaj. Imaginea: Iosif Demian, Constantin Chelba. În distribuție: Dorel Vișam, George Negoescu, Dragoș Pâslaru, Luiza Orosz.
|
O lacrimă de fată |
Bietul Ioanide (1980)
, fresca lui Dan Pița (după romanele „Bietul Ioanide” și „Scrinul negru”) iese pe ecrane în 1989, după doi ani de amânări și tergiversări. Rezultatul este interesant, însă inegal. Distribuția este impresionantă (mai puțin interpretul titular - pictorul Ion Pacea): Constantin Codrescu, Marga Barbu, Carmen Galin, Ovidiu-Iuliu Moldovan, Leopoldina Bălănuță, Olga Tudorache, Ion Caramitru, Mihai Pălădescu, Dorel Vișan, Petre Gheorghiu, Gheorghe Dinică, Anda Călugăreanu, Gheorghe Visu ș.a. Muzica: Adrian Enescu. Imaginea: Florin Mihăilescu. Decoruri: Virgil Moise.
|
Bietul Ioanide |
În 1980, Mircea Daneliuc ajunge pe ecran cu
Proba de microfon (imaginea Ion Marinescu) unde apar, alături de regizor: Tora Vasilescu și Gina Patrichi. Niciodată - de la
Reconstituirea - firescul n-a fost atât de tonic, de acid în filul românesc.
|
Proba de microfon |
În același an este difuzat și
Vânătoare de vulpi (adaptare liberă de Mircea Daneliuc după romanul „Niște țărani” de Dinu Săraru, imaginea Călin Ghibu) unde apar: Mitică Popescu, Valeria Seciu, Mircea Diaconu, Arestide Teică. Colectivizarea și lumea satului din primii ani de după al doilea război mondial sunt, în fine, rodul unei viziuni critice, extrem de personale.
|
Vânătoarea de vulpi |
Cu Lumina palidă a durerii (1980), Iulian Mihu (director de imagine Gabor Tarko) propune un film-poem, aproape mut, despre câteva destine dintr-un sat moldovean din vremea primului război mondial. În distribuție: Violeta Andrei, Siegfrid Sigmund, Liliana Tudor.
|
Lumina palidă a durerii |
În Duios Anastasia trecea (1980), Alexandru Tatos adaptează nuvela omonimă de D.R. Popescu despre o Antigonă modernă. Director de imagine: Florin Mihăilescu. În distribuție: Amza Pellea, Anda Onesa.
|
Duios Anastasia trecea |
Cu Semnul șarpelui (1981) Mircea Veroiu recrează atmosfera de baladă din Nunta de piatră și Duhul aurului, de data aceasta, în culori (director de imagine Călin Ghibu, muzica Adrian Enescu). În distribuție: Ovidiu-Iuliu Moldovan, Leopoldina Bălănuță, Dorel Vișan, Mircea Diaconu, Ion Vâlcu, Dorina Lazăr.
|
Semnul șarpelui |
Tudor Mărăscu propune o poveste despre un boxer plasată în „obsedantul deceniu” (anii 50):
Învingătorul. În distribuție: Marian Culineac, Tora Vasilescu.
|
Învingătorul |
Lucian Pintilie propune cea dintâi adaptare
free style după opera lui I.L. Caragiale.
De ce trag clopotele, Mitică? (1981) este cenzurat și ajunge pe ecrane abia în 1990. Imaginea: Florin Mihăilescu. Costume: Doina Levința. În distribuție: Victor Rebengiuc, Tora Vasilescu, Gheorghe Dinică, Mariana Mihuț, Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu.
|
De ce trag clopotele, Mitică? |
Mircea Daneliuc revine cu un apolog - Croaziera (1981) - care, sub pretextul unei excursii pe Dunăre organizată ca premiu pentru tineri fruntași în muncă, radiografiază acid societatea socialistă. Imaginea: Gabor Tarko. În distribuție: Nicolae Albani, Maria Gligor, Tora Vasilescu, Mihaela Juravle, Paul Lavric, Mircea Daneliuc, Adriana Șchiopu, Ioana Manolescu, Petre Nicolae.
|
Croaziera |
Alexandru Tatos își lansează capodopera - Secvențe (1982). Un film despre cum se face un film, despre relația dintre ficțiune și viață. Imaginea: Florin Mihăilescu. În distribuție: Mircea Diaconu, Emilia Dobrin, Ion Vâlcu, Geo Barton, Constantin Drăgănescu alături de întreaga echipă de filmare.
|
Secvențe |
Dan Pița își vede, în sfârșit, visul cu ochii și dă viață scenariului său („Pădurea”), scria la sfârșitul anilor 60, pe când era student. Filmul se numește
Concurs (1982) și - prin personajul principal, Puștiul - amintește de
Călăuza tarkovskiană. Nicolae Steinhardt, în cronica sa („Fiul echipei”), deslușește sensuri pe care critica oficială nu le-a remarcat. Muzica: Adrian Enescu. Imaginea: Vlad Păunescu. În distribuție: Claudiu Bleonț, Gheorghe Dinică, Ștefan Iordache, Marin Moraru, Adriana Șchiopu, Oana Pellea, Vladimir Juravle, Dragoș Pâslaru, Cătălina Murgea.
|
Concurs |
Mircea Daneliuc filmează
Glissando (1982) care ajunge pe ecrane abia doi ani mai târziu. Adaptare liberă după nuvela „Omul din vis” de Cezar Petrescu. Realitate și vis într-o atmosferă sufocantă - anii 30. Director de imagine: Călin Ghibu. Muzica: Vasile Șirli. În distribuție: Ștefan Iordache, Tora Vasilescu, Ion Fiscuteanu.
|
Glissando |
Faleze de nisip (1983), de Dan Pița, este retras și interzis la câteva zile de la premieră. Apolog pe tema setei de putere. Imaginea: Vlad Păunescu. Muzica: Adrian Enescu. Costume: Doina Levința. În distribuție: Victor Rebengiuc, Carmen Galin, Marin Moraru, Gheorghe Visu, Vasile Cosma, Valentin Uritescu, Oana Pellea.
|
Faleze de nisip |
Mircea Veroiu, în contra-partidă, îl distribuie pe Gheorghe Visu în același tip de personaj (vinovatul fără vină) în Sfârșitul nopții (1983). Imaginea: Doru Mitran. Muzica: Adrian Enescu. În distribuție: Mircea Diaconu, Mariana Buruiană, Adriana Șchiopu, Ion Vâlcu, Cornel Patrichi, Magda Catone, Răzvan Vasilescu.
|
Sfârșitul nopții |
Iosif Demian ajunge pe ecran cu Baloane de curcubeu (1983), după multe modificări impuse la montaj. O trăznaie haioasă despre lumea satului. În distribuție: Dorel Vișan, Magda Catone.
|
Baloane de curcubeu |
Constantin Vaeni filmează Imposibila iubire (1983) care ajunge pe ecrane în 1984. Adaptare după „Intrusul”, romanul lui Marin Preda. Imaginea: Anghel Deca. Muzica: Cornelia Tăutu. În distribuție: Șerban Ioenscu, Amza Pellea, Irina Petrescu, Tora Vasilescu, Petre Nicolae, Gheorghe Cozorici.
|
Imposibila iubire |
Dinu Tănase deranjează autoritățile cu un film noir despre doi foști pușcăriași (rapel: Sperietoarea cu Gene Hackman și Al Pacino): La capătul liniei. Imaginea: Doru Mitran. Muzica Marius Popp. În distribuție: Mircea Albulescu, Dan Condurache, Ioana Crăciunescu.
|
La capătul liniei |
Stere Gulea îl adaptează pe Sadoveanu altfel decât până atunci: Ochi de urs (1983). Imaginea: Florin Mihăilescu. Muzica: Lucian Mețianu. În distribuție: Dragoș Pâslaru, Sofia Vicoveanca, Daniela Vlădescu, Valentin Uritescu.
|
Ochi de urs |
Alexandru Tatos propune un film despre iubire: Fructe de pădure (1983). Imaginea: Florin Mihăilescu. Muzica: Lucian Mețianu. În distribuție: Ion Fiscuteanu, Mariana Mihuț, Dinu Ianculescu, Ion Besoiu.
|
Fructe de pădure |
Dan Pița reinventează filmul cu haiduci: Dreptate în lanțuri (1984). Imaginea: Vlad Păunescu. Muzica: Adrian Enescu. În distribuție: Ovidiu-Iuliu Moldovan, Claudiu Bleonț, Petre Nicolae, Victor Rebengiuc, Vasile Nițulescu, maia Morgenstern, Diana Gheorghian.
|
Dreptate în lanțuri |
Mircea Veroiu propune o variațiune pe o temă dată cu
Să mori rănit din dragoste de viață. Imaginea: Doru Mitran. Muzica: Adrian Enescu. În distribuție: Claudiu Bleonț, Gheorghe Visu, Marcel Iureș, Tora Vasilescu, Mariana Buruiană, Dragoș Pâslaru, Petre Nicolae.
|
Să mori rănit din dragoste de viață |
Pornind de la viețile unor muncitori nefamiliști, Dan Pița face ca uzina să fie - pentru întâia oară - personaj dramaticîn
Pas în doi (1985). Imaginea: Marian Stanciu. Muzica: Adrian Enescu. În distribuție: Claudiu Bleonț, Petre Nicolae, Anda Onesa, Ecaterina Nazare, Adrian Titieni.
|
Pas în doi |
Mircea Veroiu îl adaptează pe Garabet Ibrăileanu - Adela (1985). Imaginea: Doru Mitran. Muzica: Adrian Enescu. În distribuție: George Motoi, Marina Procopie, Valeria Seciu, Ștefan Sileanu.
|
Adela |
Stere Gulea ajunge la capodoperă: Moromeții (1986). Filmul ajunge pe ecran abia în 1988. Imaginea: Vasile Vivi Drăgan. Muzica: Cornelia Tăutu. În distribuție: Victor Rebengiuc, Dorel Vișan, Luminița Gheorghiu, Mitică Popescu.
|
Moromeții |
Nicolae Mărgineanu adaptează nuvela lui Ioan Slavici în
Pădureanca. Imaginea: Doru Mitran. În distribuție: Victor Rebengiuc, Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Manuela Hărăbor, Mihai Constantin.
|
Pădureanca |
După ce i s-a interzis cu desăvârșire să mai filmeze povești contemporane, Mircea Daneliuc se refugiază în primele decenii ale secolului 20 și ecranizează o nuvelă de Geo Bogza,
Iacob. Imaginea: Florin Mihăilescu. Muzica: Anatol Vieru. În distribuție: Dorel Vișan, Florin Zamfirescu, Ion Fiscuteanu, Cecilia Bârbora.
|
Iacob |
Nicolae Mărgineanu aduce pe ecran lumea lui Ion Agârbiceanu (folmări la Roșia Montană), în
Flăcări pe comori. Imaginea: Vlad Păunescu. Muzica: Cornel Țăranu. În distribuție: remus Mărgineanu, Mircea Albulescu, Claudiu Bleonț, Valentin Uritescu.
|
Flăcări pe comori |
Alexandru Tatos înviorează repertoriul cenușiu și anost din ultimii cinci ani de comunism, cu
Secterul armei secrete (1989). Imaginea: Vasile Vivi Drăgan. Muzica: Horia Moculescu. În distribuție: Victor Rebengiuc, Mircea Diaconu, Carmen Galin, Adrian Păduraru, Manuela Hărăbor, Dem Rădulescu, Aristide Teică, Horațiu Mălăele, Mitică Popescu.
|
Secretul armei secrete |
Acestea sunt 30 din filmele românești de lung-metraj realizate în ultimii 10+ ani de comunism. Cele mai dragi de până acum. Și cele pe care le socotesc încă vii.