100

Copilăria lui Ivan (1962, regia Andrei Tarkovski)

De ziua festivă prin care clasa pregătitoare a lui Ioan a sărbătorit 100 de zile de școală, Theodor a luat locul întâi pe liceu la olimpiada de citire rapidă în Braille (urmând să meargă la faza pe țară din Buzău), iar Ioan a prezentat în fața clasei, alături de colegii săi, proiectul personal 100. M-am gândit să-i pun într-un dosar o sută de coli cu 100+ fotografii din 100+ filme pe care le-am văzut împreună. Seara am urmărit împreună, în Aula BCUT plină ochi de spectatori, Copilăria lui Ivan („Leul de Aur”, Veneția, 1962), în deschiderea Retrospectivei Andrei Tarkovski. Am fost uluit să văd sala plină ochi de un public majoritar tânăr (deși au fost și persoane în vârstă) care a urmărit într-o liniște desăvârșită primul lung-metraj tarkovskian. Au rămas ca hipnotizați câteva minute după proiecție. N-am văzut pe nimeni să plece. Ciudat. Ce anume a magnetizat peste o sută de spectatori într-o seară ploioasă de primăvară să urmărească un film vechi de aproape 60 de ani, alb-negru, rusesc, fără scene de război „ca la americani”, fără sex, fără înjurături și mesaje „progresiste”? Când acest film (la fel ca altele, proiectate la BCUT) poate fi văzut bine-mersi pe calculator. On-line sau nu. Cele două postere făcute de Dan Voinea pentru evenimentul Retrospectivei de la BCUT sunt, n-am nicio îndoială, un motiv serios. Și la fel de clar îmi e că sala arhiplină de la BCUT e un semn că încă nu e totul pierdut. Mă întreb însă ce va fi săptămâna viitoare, la Andrei Rubliov, dacă acum n-au mai fost locuri cu zece minute înainte de începerea proiecției?

Poster de Dan Voinea