Foști absolvenți de Loga 1987 din toate țările, uniți-vă!

La mijlocul lui iulie 2017, Timișoara devine pentru o zi-două Mecca generației de elevi care a absolvit liceul C D Loga în 1987. Foști absolvenți din toate țările, uniți-vă! - a fost sloganul care, la începutul acestui an, a sunat - prin megafoanele internetului - adunarea. N-au trecut decât 30 de ani, însă de adolescenții care eram ne desparte nu doar un veac (un mileniu, chiar), ci și o lume. Pentru că între atunci și acum se află frontiera lui 1989 - an crucial ce avea să schimbe destine, mentalități, orânduiri. După ce incredibilul s-a produs, s-au dat cărțile pe față. Atât și nimic mai mult. Mult trâmbițata dragoste de glie s-a preschimbat cât ai clipi în ubi bene, ibi patria. Însăși noțiunea de bene avea să se redefinească de atunci în fel și chip. Eram în clasa a noua, în toamna lui 1983. Profesoara de Cunoștințe Economice ne întreabă: „Când o să-i întrecem pe capitaliști?” (Aștepta de la noi să-i răspundem că atunci când va crește productivitatea muncii.) Un coleg mai slobod de gură (care, culmea, a rămas în țară) ne amuză cu replica sa neașteptată: „Niciodată!” A avut dreptate. Nu i-am întrecut pe capitaliști pentru că - după primii ani de tranziție sub lozinca „Nu ne vindem țara!” - am devenit noi înșine capitaliști. Iar acum - într-un climat politic incert, nu foarte departe de monolitul partidului unic de până în 1989 - căutăm să ne depășim mereu. Lumea, la fel de confuză ca în hit-ul pop din anii 80 al cărui refren era We’re on a road to nowhere, ne așteaptă să ne revenim din euforia revederii, să ne întoarcem la ale noastre și să îndreptăm ce se mai poate îndrepta din copilul care-am fost cândva…

Cronica adolescenței (Andrej Wajda, 1986)