Bonomie şi blândeţe - Constantin Ghenescu

Constantin Ghenescu a fost o prezenţă discretă, însă de mare nobleţe în teatrul şi filmul românesc. Puţini din cei străini de branşă îl ştiau după nume. După ce s-a pensionat, s-a retras modest la Piatra-Neamţ, unde fusese actor mai mulţi ani.

L-am zărit prima oară în filmul lui Constantin Vaeni, Imposibila iubire. Făcea un rol episodic, o apariţie aproape neobservată în povestea lui Marin Preda (romanul Intrusul) din care s-a inspirat Vaeni, pe care însă a înzestrat-o cu umor şi personalitate. Era un tânăr ce urma cursuri postliceale de electrotehnică, dornic să „ajungă şef peste alţii” doar cu „dosar” şi „origine sănătoasă” (la sfârşitul „obsedantului deceniu”), căruia îi dă replica personajul lui Şerban Ionescu. L-am reîntâlnit apoi pe viu într-o vară, la un examen de admitere de la – pe atunci – ATF, unde fusese cadru didactic supraveghetor. Prezenţa lui răspândea bonomie şi blândeţe.

În 2002 aveam să-l descopăr în Occident, debutul lui Cristian Mungiu în regia de lung-metraj: tot un personaj episodic, dar de mai mare întindere. Apărea alături de Tora Vasilescu, Alexandru Papadopol şi Valeriu Andriuţă într-o grădiniţă, un mall şi în sala festivă a unui Inspectorat de Poliţie. Tot Mungiu l-a chemat pentru un rolişor în Corul pompierilor (un mediu-metraj). 

Într-un început de septembrie, Constantin Ghenescu (1944-2013) este prădat şi ucis în propria-i casă. Jefuitorul râvnea la pensia, derizorie, pe care actorul – însingurat şi cu un grad avansat de hipoacuzie – tocmai şi-o ridicase de la un bancomat. Sfârşitul său violent îmi aminteşte de felul în care îi este curmată viaţa nevăzătorului homeless din Duminica orbului de Cezar Petrescu.

„Am jucat alaturi de el în câteva filme şi nu-mi vine să cred... Câinii ne mănâncă copiii, hoţii ne omoară artiştii, nebunii ne înjunghie preoţii. No comment.” – notează cu amărăciune actorul Valeriu Andriuţă (preotul din După dealuri), pe pagina sa de facebook. Poate că mai e loc, totuşi, de un singur comment: „O, Iisuse, care iubeşti pe cei ce te răstignesc şi îi răstigneşti pe cei ce te iubesc! ...”

Constantin Ghenescu (1944-2013) - foto: Dinu Lazăr